Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) (decedat 1583, Brașov) a fost un diacon, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este autorul primelor cărți în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare.
Biografie
Coresi este originar din Târgoviște, unde și-a început activitatea tipografică. În 1559-1560 se stabilește definitiv la Brașov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci și în limba română, fapt imposibil la vremea respectivă în Muntenia, din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovlahiei. Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească, importante și prin predosloviile scrise de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, problema introducerii limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare.
Opera
Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba română Tetraevanghelul (1561) - o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, Întrebare creștinească (lucrare cunoscută și sub numele de Catehism, apărută în 1560 — studiile mai vechi îl datează 1559), Liturghierul (1570), Psaltirea (1570). Cărțile erau întrebuințate atât în biserică cât și la școală.h
Tiparul
Munca de tipar consta din xilogravură și necesita eforturi deosebite. Fiecare pagină trebuia sculptată în lemn. Pentru aceasta Coresi folosea 10-20 de ucenici, pe care îi amintea în prefața cărților editate de el.
Tiparnița lui Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima școală românească” din Brașov.
Tipărituri (selecții)
În slavonă
Octoihul mic (1557)
Triodul-Penticostar (1558, la Târgoviște)
Triodul de post (1578)
Tetraevanghelul slavonesc (1562); (1579); (1583)
Slujebnicul slavonesc (1568)
Sbornicul slavonesc (1569); (1580)
Octoihul mare (1574-1575)
Psaltirea slavonă (1568-1570); {1572-1573)
În română
Întrebare creștinească sau Catehismul (cca 1560); studiile mai vechi propun anul 1559[4]
Tetraevanghelul românesc (1561)
Pravila sfinților părinți (1560-1562)
Apostolul românesc (1566), datat anterior 1563
Tâlcul evangheliilor sau Cazania I (cca 1567), datat anterior 1564
Molitvenic rumânesc, tipărit ca anexă la Cazania I (cca 1567), datat anterior 1564
Psaltirea (1568)
Psaltirea românească (1570)
Liturghierul românesc (1570)
Psaltirea slavo-română (1577)
Evanghelia cu învățătură sau Cazania a II-a (1581)
Sursa:Wikipedia
Keywords:Autori de carti, Autorul primelor carti in limba romana, Carturari, Decese în 1583, Diaconi, Mesteri, Tipografi, Traducatori, Romani
Această operă este pusă la dispoziţie sub
Licenţa Atribuire - Distribuire-în-condiţii-identice 3.0 Ne-adaptată Creative Commons.
Twitter
Facebook
Flickr
RSS
Posts
